LEGENDĂ

Alineat eliminat.

Alineat modificat.

Alineat adăugat.

TITLUL I

MODIFICARE ARTICOLUL 1

Text curent:

(1) România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.

(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.

(3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.

(4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale.

(5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.

Text propus:

(1) România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.

(2) Forma de guvernământ a statului român este republica prezidențială.

(4) România este stat laic, în care nu există religie oficială iar respectarea principiului separării dintre stat și biserică este garantată.

(5) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale.

(6) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.

Motivație:

Stabilirea formei exacte de guvernământ este evident necesară, iar urmărirea performanțelor și tragerea la răspundere a președintelui, ales clar și direct, este mult mai simplă decât în cazul unui Parlament format din sute de persoane, mai ales ținând cont de sistemul electoral.

În plus, în prezent nu exista o garanție a laicității statului și separării dintre stat și biserică, iar comportamentul multor politicieni demonstrează faptul că o astfel de garanție este necesară.

MODIFICARE ARTICOLUL 4

Text curent:

(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor săi.

(2) România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială.

Text propus:

România este patria comună a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de orientare sexuală, de vârstă, de prezența sau absența unui handicap, de opinie, de apartenență politică, de avere, de origine socială sau de preferințe.

Motivație:

Alineatul (1) este fără sens și, până la urmă, ireal. În alineatul (2) cred că este nevoie și de aceste completări.

MODIFICARE ARTICOLUL 5

Text curent:

(1) Cetățenia română se dobândește, se păstrează sau se pierde în condițiile prevăzute de legea organică.

(2) Cetățenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naștere.

Text propus:

(1) Cetățenia română se dobândește, se păstrează sau se pierde în condițiile prevăzute de legea organică.

(2) Cetățenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naștere.

(3) Prin derogare de la prevederile alineatului (2), cetățenia română dobândită prin naștere poate fi retrasă celor care, prin sentințe definitive și irevocabile recunoscute de autoritățile române, sunt găsiți vinovați de delicte săvârșite în afara granițelor țării care aduc o gravă atingere imaginii României.

Motivație:

Este evident că avem o problemă de imagine internațională cauzată în bună parte de acțiunile unui număr relativ redus de indivizi. Noul alineat (3) ar permite o pedeapsă suplimentară pentru cei care se fac vinovați de cele mai grave fapte de acest fel și ar arăta partenerilor din străinătate că problema este tratată cu maximă seriozitate.

MODIFICARE ARTICOLUL 6

Text curent:

(1) Statul recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase.

(2) Măsurile de protecție luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români.

Text propus:

(1) Statul recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților, indiferent de natura acestora, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor.

(2) Măsurile de protecție luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității persoanelor aparținând minorităților trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români.

Motivație:

Limitarea strictă a acestui drept la minoritățile naționale este în sine o discriminare.

MODIFICARE ARTICOLUL 10

Text curent:

România întreține și dezvoltă relații pașnice cu toate statele și, în acest cadru, relații de bună vecinătate, întemeiate pe principiile și pe celelalte norme general admise ale dreptului internațional.

Text propus:

România întreține și dezvoltă relații pașnice cu toate statele care respectă principiile democratice și drepturile și libertățile fundamentale ale propriilor cetățeni și, în acest cadru, relații de bună vecinătate, întemeiate pe principiile și pe celelalte norme general admise ale dreptului internațional.

Motivație:

Sunt din păcate multe state fața de care lipsa unei atitudini ostile, cel puțin la nivel diplomatic, este de neiertat.

MODIFICARE ARTICOLUL 13

Text curent:

În România, limba oficială este limba română.

Text propus:

(1) În România, limba oficială națională este limba română.

(2) Fiecare regiune beneficiază de dreptul de a stabili, în urma unui referendum regional, o limbă oficială regională.

(3) Obligativitatea cunoașterii limbii oficiale regionale nu poate fi impusă decât persoanelor care, prin natura meseriei lor, lucrează în mod uzual cu publicul.

(4) Cunoașterea limbii oficiale regionale nu elimină obligativitatea cunoașterii limbii române.

Motivație:

În contextul regionalizării și în pregătirea unei eventuale federalizări, în scopul eficientizării administrației și accelerării dezvoltării, aceasta poate fi o concesie cât se poate de rezonabilă, fără ca o regiune să beneficieze de tratament special în acest sens. O regiune cu accent pe dezvoltarea bazată pe deschiderea internațională ar putea, de exemplu, alege o limbă de circulație internațională ca limbă oficială regională.

TITLUL II

CAPITOLUL II

ADAUGARE ARTICOLUL 23 - Dreptul la moarte

Text propus:

(1) Dreptul persoanelor de a alege o moarte în condiții demne și fără suferință este garantat.

(2) Orice persoană are dreptul de a se sinucide, numai în locații și folosind metode care nu periclitează sănătatea sau integritatea fizică a altor persoane, și nici siguranța sau ordinea publică.

(3) Persoanele care se află în imposibilitatea fizică de a se sinucide într-un mod demn și nedureros au dreptul de a cere și a primi asistență în acest scop. Unitățile medicale de stat nu au dreptul de a refuza astfel de cereri, și nici de a percepe taxe sau alte foloase în schimbul îndeplinirii lor.

(4) Alte situații și condiții în care este permisă cererea, primirea sau oferirea de servicii de eutanasie sau sinucidere asistată se stabilesc prin lege.

Motivație:

Întrucât dreptul la viață este garantat, este necesară și garantarea dreptului la moarte în condiții demne, pentru cei care doresc acest lucru.

Sinuciderea este și trebuie privită ca un drept al persoanei de a dispune de ea însăși, iar cel puțin persoanele care se află în imposibilitatea de a-și duce la îndeplinire această dorință este nevoie să primească ajutor în acest scop. În caz contrar, continuarea forțată a vieții în acele condiții poate fi considerată tortură sau pedeapsă degradantă.

MODIFICARE ARTICOLUL 26

Text curent:

(1) Autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată.

(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.

Text propus:

(1) Autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată.

(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora sau ordinea publică.

Motivație:

Termenul de "bune moravuri" este interpretabil și potențial foarte restrictiv, nefiind adaptat unei societăți moderne.

MODIFICARE ARTICOLUL 28

Text curent:

Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poștale, al convorbirilor telefonice și al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.

Text propus:

Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poștale, al convorbirilor telefonice, al mesajelor în format electronic și al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.

Motivație:

În contextul actual, este necesară introducerea specifică a comunicațiilor prin Internet în acest articol.

ADAUGARE ARTICOLUL 29 - Protecția echipamentelor, informațiilor și comunicațiilor digitale

Text propus:

(1) Computerele, telefoanele mobile și orice alte dispozitive deținute legal care au capacitatea de a stoca date în format digital, precum și informațiile stocate sau transmise prin intermediul Internetului fără a fi accesibile publicului larg, indiferent de natura sau conținutul acestora, pot fi accesate numai cu acordul explicit și liber exprimat al deținătorului.

(2) În condițiile legii, persoanele puse sub urmărire pentru care s-a dispus de către un judecător percheziția sau interceptarea comunicațiilor nu beneficiază de prevederile alineatului (1).

Motivație:

Sunt prevăzute inviolabilitatea domiciliului și secretul corespondenței, însă în prezent deseori mai multe informații despre o persoana se găsesc în datele transmise sau stocate de aceasta on-line, sau în computerul sau telefonul mobil al acesteia, iar o bună parte dintre acestea nu pot fi definite ca fiind "corespondență", astfel încât este necesară adăugarea acestei prevederi, exceptând bineînțeles situațiile în care există un mandat.

MODIFICARE ARTICOLUL 29

Text curent:

(1) Libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă, contrare convingerilor sale.

(2) Libertatea conștiinței este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranță și de respect reciproc.

(3) Cultele religioase sunt libere și se organizează potrivit statutelor proprii, în condițiile legii.

(4) În relațiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de învrăjbire religioasă.

(5) Cultele religioase sunt autonome față de stat și se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenței religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile și în orfelinate.

(6) Părinții sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copiilor minori a căror răspundere le revine.

Text propus:

(1) Libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă, contrare convingerilor sale.

(2) Libertatea conștiinței este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranță și de respect reciproc.

(3) Cultele religioase sunt libere și se organizează potrivit statutelor proprii, în condițiile legii.

(4) În relațiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de învrăjbire religioasă.

(6) Statul este autonom față de cultele religioase, acestea neputând interveni în adoptarea de legi sau luarea de decizii, cu excepția celor cu referire strictă la regimul cultelor.

(7) Părinții sau tutorii au datoria de a asigura, indiferent de propriile convingeri, educația copiilor minori a căror răspundere le revine în conformitate cu prevederile alineatului (1) și (2), ale articolului 30 alineatul (1) și (2), ale articolului 31 alineatul (1) și ale articolului 33 alineatul (1) și (2).

Motivație:

Alineatul (5) necesită o prevedere reciprocă, a autonomiei statului față de influența cultelor, în conformitate cu noul articol 1 alineatul (4) propus de mine. Este o cerință a garantării libertății de conștiință pentru toți cetățenii.

În forma actuală, alineatul (6) practic nu consideră minorii ca fiind persoane și având aceleași drepturi. Dacă, în conformitate cu prevederile altor articole, minorii au anumite drepturi suplimentare, acest alineat practic le elimină libertatea de gândire, conștiință și exprimare, precum și dreptul la informație și cultură, astfel încât este necesară schimbarea sa.

MODIFICARE ARTICOLUL 30

Text curent:

(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

(2) Cenzura de orice fel este interzisă.

(3) Libertatea presei implică și libertatea de a înființa publicații.

(4) Nici o publicație nu poate fi suprimată.

(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligația de a face publică sursa finanțării.

(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine.

(7) Sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

(8) Răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunoștință publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condițiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.

Text propus:

(2) Cenzura de orice fel este interzisă.

(3) Libertatea presei implică și libertatea de a înființa publicații.

(4) Nicio publicație nu poate fi suprimată.

(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligația de a face publică sursa finanțării.

(6) Exceptând situațiile de interes public, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine.

(7) Sunt interzise de lege îndemnul la război de agresiune sau la ură pe criterii de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de orientare sexuală, de vârstă, de handicap, de opinie, de apartenență politică, de avere, de origine socială sau de preferințe, precum și incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică.

Motivație:

Alineatul (6), în forma actuală, deschide calea către legi, discutate de altfel, ale insultei și calomniei care ar avea un potențial extrem de restrictiv, astfel încât adăugarea acestei excepții devine necesara.

În alineatul (7), consider necesară corelarea interdicției îndemnului la ură cu principiul nediscriminării din articolul 4, în forma propusă de mine. În același timp, defăimarea țării fără un îndemn la ură, separatism sau violență publică este o componentă a libertății de exprimare și nu ar trebui interzisă, iar termenul de "bune moravuri" este interpretabil și potențial foarte restrictiv, nefiind adaptat unei societăți moderne.

MODIFICARE ARTICOLUL 31

Text curent:

(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.

(2) Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.

(3) Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor sau securitatea națională.

(4) Mijloacele de informare în masă, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.

(5) Serviciile publice de radio și de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale și politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii și controlul parlamentar asupra activității lor se reglementează prin lege organică.

Text propus:

(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.

(2) Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.

(3) Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze securitatea națională.

(4) Exceptând situațiile de interes public în care toți cei direct implicați au împlinit vârsta majoratului, dreptul la informație nu poate prejudicia viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine.

(5) Mijloacele de informare în masă, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.

(6) Serviciile publice de radio și de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale și politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii și controlul parlamentar asupra activității lor se reglementează prin lege organică.

Motivație:

"Măsurile de protecție a tinerilor" sunt deseori folosite pentru a bloca accesul minorilor la informații de interes pentru aceștia, astfel încât eliminarea termenului din alineatul (3) și introducerea unui nou alineat (4), în conformitate cu articolul 30 alineatul (6) propus de mine, întărește atât dreptul la informație cât și protecția vieții private, în special în cazul minorilor.

MODIFICARE ARTICOLUL 32

Text curent:

(1) Dreptul la învățătură este asigurat prin învățământul general obligatoriu, prin învățământul liceal și prin cel profesional, prin învățământul superior, precum și prin alte forme de instrucție și de perfecționare.

(2) Învățământul de toate gradele se desfășoară în limba română. În condițiile legii, învățământul se poate desfășura și într-o limbă de circulație internațională.

(3) Dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a învăța limba lor maternă și dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalitățile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.

(4) Învățământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse sociale de studii copiilor și tinerilor proveniți din familii defavorizate și celor instituționalizați, în condițiile legii.

(5) Învățământul de toate gradele se desfășoară în unități de stat, particulare și confesionale, în condițiile legii.

(6) Autonomia universitară este garantată.

(7) Statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege.

Text propus:

(2) Învățământul de toate gradele se desfășoară în limba română. În condițiile legii, învățământul se poate desfășura și într-o limbă de circulație internațională.

(5) Învățământul de toate gradele se desfășoară în unități de stat, particulare și confesionale, în condițiile legii.

(6) Autonomia universitară este garantată.

(7) Statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult, în cadrul unităților confesionale private și în condițiile respectării programei naționale pe perioada învățământului obligatoriu.

(8) În școlile de stat, învățământul religios este organizat conform legii, desfășurându-se în spiritul toleranței, fără a favoriza sau defavoriza un cult anume sau persoanele care aderă sau nu la acesta.

Motivație:

Noile alineate (7) și (8) țin de principiul separării dintre stat și biserică, precum și de dreptul la educație și libertatea de conștiință a minorilor. Separarea a părut necesară, ținând cont că, în noua formă, este vorba de concepte distincte.

MODIFICARE ARTICOLUL 33

Text curent:

(1) Accesul la cultură este garantat, în condițiile legii.

(2) Libertatea persoanei de a-și dezvolta spiritualitatea și de a accede la valorile culturii naționale și universale nu poate fi îngrădită.

(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identității spirituale, sprijinirea culturii naționale, stimularea artelor, protejarea și conservarea moștenirii culturale, dezvoltarea creativității contemporane, promovarea valorilor culturale și artistice ale României în lume.

Text propus:

(1) Accesul la cultură este garantat, în condițiile legii.

(2) Libertatea persoanei de a-și dezvolta spiritualitatea și de a accede la valorile culturii naționale și universale nu poate fi îngrădită.

(3) Statul trebuie să asigure stimularea artelor, protejarea și conservarea moștenirii culturale, dezvoltarea creativității contemporane, promovarea valorilor culturale și artistice ale României în lume.

Motivație:

"Păstrarea identității spirituale" poate fi extrem de ușor și frecvent interpretată ca fiind în conflict cu laicitatea statului, iar "sprijinirea culturii naționale" specificată separat, în condițiile în care celelalte elemente care țin de cultură dar nu și de naționalism sunt listate separat în același alineat, poate fi folosită pentru a justifica un anumit grad de intoleranță și de reticență la adoptarea principiilor unei societăți moderne.

MODIFICARE ARTICOLUL 35

Text curent:

(1) Statul recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic.

(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.

(3) Persoanele fizice și juridice au îndatorirea de a proteja și a ameliora mediul înconjurător.

Text propus:

(1) Statul recunoaște dreptul la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic, garantând oricărei persoane, precum și florei și faunei indigene, în egală măsură, condițiile necesare vieții și dezvoltării armonioase.

(2) Statul asigură existența și stricta implementare a cadrului legislativ pentru exercitarea acestui drept, fără excepții sau derogări în favoarea intereselor politice, economice sau de altă natură.

Motivație:

Dreptul la un mediu sănătos și echilibrat nu este doar al oamenilor, iar situația curentă demonstrează că simpla existență a unui cadru legislativ nu asigură aplicarea legilor respective sau lipsa unor derogări care practic le golesc de conținut.

Alineatul (3), în forma actuală, prevede o obligație, care este necesar să fie extinsă. În această situație, este recomandată mutarea acestei prevederi într-un articol nou, inclus de asemenea între propunerile mele, în capitolul rezervat obligațiilor.

MODIFICARE ARTICOLUL 36

Text curent:

(1) Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.

(2) Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.

Text propus:

(1) Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 16 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.

(2) Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.

(3) Dreptul de vot al analfabeților și al persoanelor care demonstrează o gravă lipsă de informare în privința tipului sau temei scrutinului sau, după caz, a partidelor sau candidaților participanți, poate fi restricționat prin lege organică.

Motivație:

Se observă o creștere a implicării tinerilor în problemele administrative și de stat, iar această tendință trebuie încurajată, printre altele, și prin acordarea dreptului de vot mai devreme.

În același timp, din păcate, un număr semnificativ de persoane, altele decât cele al căror drept de vot este deja restricționat conform alineatului (2), sunt evident în imposibilitatea de a analiza opțiunile și a face o alegere proprie, astfel încât trebuie cel puțin permisă posibilitatea ca, prin lege organică, dreptul de vot să fie acordat numai celor care demonstrează măcar o minimă informare.

MODIFICARE ARTICOLUL 37

Text curent:

(1) Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).

(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele administrației publice locale, vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României.

Text propus:

(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 18 ani pentru a fi aleși în camerele Parlamentului sau în organele administrației publice locale, și vârsta de cel puțin 30 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României.

Motivație:

Se observă o creștere a implicării tinerilor în problemele administrative și de stat, iar această tendință trebuie încurajată, printre altele, și prin acordarea dreptului de a fi ales mai devreme. Din punct de vedere al instituțiilor statului, aceasta este evident cea mai puternică formă de implicare, iar restricționarea accesului tocmai pentru acel segment al populației care are cel mai mare potențial de a genera și promova idei și soluții inovatoare și potențial salvatoare dăunează grav întregii societăți.

MODIFICARE ARTICOLUL 39

Text curent:

Mitingurile, demonstrațiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere și se pot organiza și desfășura numai în mod pașnic, fără nici un fel de arme.

Text propus:

(1) Mitingurile, demonstrațiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere, nu necesită aprobarea statului sau a administrației locale și se pot organiza și desfășura numai în mod pașnic, fără niciun fel de arme și fără a atenta la siguranța publică.

(2) Dreptul de participare al persoanelor care dețin asupra lor arme, se manifestă violent sau atentează la siguranța publică va fi restricționat în condițiile legii și fără a afecta dreptul participanților pașnici de a continua mitingul, demonstrația, procesiunea sau întrunirea.

Motivație:

Comportamentul recent al administrațiilor locale demonstrează că trebuie specificat faptul că exercitarea acestui drept nu necesită aprobare și că nu toți participanții sunt vinovați în cazul prezenței unor elemente negative sau a agitatorilor. În acest context, adăugarea siguranței publice ca factor de limitare a acestui drept ajută la clarificarea situației.

MODIFICARE ARTICOLUL 41

Text curent:

(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă.

(2) Salariații au dreptul la măsuri de protecție socială. Acestea privesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice, stabilite prin lege.

(3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.

(4) La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbații.

(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate.

Text propus:

(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă.

(2) Salariații au dreptul la măsuri de protecție socială. Acestea privesc securitatea, sănătatea și regimul de muncă al salariaților, instituirea unui salariu minim net pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice, stabilite prin lege.

(3) Exceptând situațiile speciale sau de forță majoră prevăzute de lege, numărul de ore lucrătoare pe parcursul unei săptămâni calendaristice nu poate depăși 40 decât cu acordul explicit și liber exprimat al salariatului.

(4) La muncă egală, discriminarea salarială pe alte criterii decât cele de performanță și experiență este interzisă.

(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate.

Motivație:

Măsurile de protecție care țin de regimul de muncă trebuie să acopere toți salariații, nu doar femeile și tinerii, iar salariul minim văzut ca măsură de protecție socială are sens doar dacă este stabilit ca sumă netă, nu brută.

Stabilirea duratei săptămânii de lucru în locul celei a zilei de lucru permite mai multă flexibilitate, necesară în societatea modernă. În plus, termenii "durata normală" și "în medie" practic golesc de conținut alineatul (3) în forma actuală, forma propusă de mine stabilind clar un drept al salariaților.

Alineatul (4) propus de mine interzice clar discriminarea salarială pe criterii injuste, întrucât sunt multe alte astfel de situații existente, în afara discriminării pe bază de sex prevăzută în forma actuală a acestui alineat.

MODIFICARE ARTICOLUL 44

Text curent:

(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.

(4) Sunt interzise naționalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenței sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.

(5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăți imobiliare, cu obligația de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantațiilor sau construcțiilor, precum și pentru alte daune imputabile autorității.

(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) și (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergență, prin justiție.

(7) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii.

Text propus:

(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.

(5) În condițiile legii, pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăți imobiliare, cu obligația de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantațiilor sau construcțiilor, precum și pentru alte daune imputabile autorității.

(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) și (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergență, prin justiție.

(8) Averea dobândită licit poate fi confiscată doar în condițiile legii, numai în cazul în care deținătorul este declarat, printr-o sentință definitivă, vinovat de infracțiuni care au rezultat în decesul sau grava suferință a victimei. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii.

Motivație:

În forma actuală, alineatul (5) lasă loc unor abuzuri. Forma propusă de mine face necesară adoptarea unei legi în această privință, care va putea specifica exact condițiile în care autoritatea se poate folosi de acest drept și protecțiile de care beneficiază proprietarii.

Obiceiurile nu pot forma baza unor prevederi constituționale, în special ținând cont de faptul că pot varia de la o zonă la alta și nimeni nu este obligat să le cunoască.

Aplicată inclusiv celor care se fac vinovați de infracțiuni grave, forma actuală a alineatului (8) protejează averea acestora mai mult decât viața sau sănătatea victimelor lor, astfel încât adăugarea unei excepții strict delimitate este necesară pentru a deschide instanțelor calea către anumite opțiuni care în prezent le sunt interzise.

MODIFICARE ARTICOLUL 47

Text curent:

(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent.

(2) Cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetățenii au dreptul și la măsuri de asistență socială, potrivit legii.

Text propus:

(1) Statul este obligat să asigure tuturor cetățenilor un nivel de trai decent pe întreaga durată a vieții acestora.

(2) Măsurile și metodele folosite pentru garantarea dreptului prevăzut în alineatul (1), precum și delictele grave care pot rezulta în pierderea acestuia, se stabilesc prin lege.

Motivație:

Listarea unor măsuri care pot fi luate în scopul atingerii unui țel nu echivalează cu garantarea atingerii acestuia. În plus, măsurile în sine, în forma actuală a articolului, pot restricționa potențialul de evoluție al societății către noi modele și forme, iar dezvoltarea economică în sine poate fi incompatibilă cu traiul sustenabil într-o lume cu resurse limitate și din ce în ce mai grav afectată de acțiunile oamenilor.

Adăugarea posibilității unei excepții legată de delictele grave este necesară în anumite situații, însă trebuie notat că articolul, în forma propusă de mine, nu obligă la includerea unei astfel de excepții în legislație.

MODIFICARE ARTICOLUL 48

Text curent:

(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.

(2) Condițiile de încheiere, de desfacere și de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă.

(3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în fața legii cu cei din căsătorie.

Text propus:

(1) Familia se întemeiază pe căsătoria sau parteneriatul civil liber consimțit între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.

(2) Condițiile de încheiere, de desfacere și de nulitate a căsătoriei civile și a parteneriatului civil se stabilesc prin lege.

(3) Căsătoria religioasă nu are valoare legală și poate fi celebrată conform cerințelor fiecărui cult, cu respectarea legilor în vigoare, indiferent de starea civilă a soților.

(4) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în fața legii cu cei din căsătorie.

Motivație:

Parteneriatul civil este o alternativă la căsătoria tradițională și un component al societății moderne, astfel încât ar trebui acceptat și reglementat și în România.

Modificarea alineatului (2) și introducerea noului alineat (3) țin de separarea dintre stat și biserică.

MODIFICARE ARTICOLUL 53

Text curent:

(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.

Text propus:

(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii ori a sănătății publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Motivație:

Asemeni "bunelor moravuri", "morala publică" este un termen interpretabil și potențial foarte restrictiv, nefiind adaptat unei societăți moderne.

CAPITOLUL III

MODIFICARE ARTICOLUL 54

Text curent:

(1) Fidelitatea față de țară este sacră.

(2) Cetățenii cărora le sunt încredințate funcții publice, precum și militarii, răspund de îndeplinirea cu credință a obligațiilor ce le revin și, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege.

Text propus:

Cetățenii cărora le sunt încredințate funcții publice, precum și militarii, răspund de îndeplinirea cu credință a obligațiilor ce le revin și, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege.

Motivație:

Actualul alineat (1) este ori gol de conținut, ori, luat în sens strict, o limitare a libertății de gândire și conștiință.

MODIFICARE ARTICOLUL 55

Text curent:

(1) Cetățenii au dreptul și obligația să apere România.

(2) Condițiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică.

(3) Cetățenii pot fi încorporați de la vârsta de 20 de ani și până la vârsta de 35 de ani, cu excepția voluntarilor, în condițiile legii organice.

Text propus:

(1) Încorporarea în forțele armate se efectuează doar pe bază de voluntariat.

(2) Prin derogare de la alineatul (1), cetățenii cu vârsta cuprinsă între 20 și 45 de ani, cu excepția celor declarați inapți pentru serviciul militar, pot fi încorporați în forțele armate pe perioada stării de mobilizare totală, de război sau de asediu.

Motivație:

Formularea actuală încă permite stagiul militar obligatoriu, care poate fi reintrodus printr-o simplă lege organică. Această modificare definitivează procesul început cu ocazia revizuirii precedente. Extinderea cu 10 ani a vârstei maxime de încorporare în situații extreme este rezonabilă, ținând cont de durata de viață actuală.

ADAUGARE ARTICOLUL 58 - Relația omului cu natura

Text propus:

(1) Statul recunoaște și garantează dreptul animalelor și plantelor de a beneficia de condiții propice vieții, dezvoltării și evoluției, precum și rolul de protector și susținător al omului în raport cu celelalte specii.

(2) Persoanele fizice și juridice au îndatorirea de a-și asuma acest rol, de a proteja și a ameliora mediul înconjurător, precum și condițiile de trai ale celorlalte specii existente pe teritoriul țării.

(3) Activitățile care ar putea duce la dispariția unor specii, la distrugerea sau grava avariere a ecosistemelor, sau la modificarea permanentă sau de lungă durată a ciclurilor, funcțiilor sau proceselor naturale sunt interzise.

(4) Abuzul de orice fel asupra animalelor constituie infracțiune și se pedepsește conform legii.

Motivație:

Omul are capacitatea, unică printre speciile acestei lumi, de a influența și modifica drastic aproape orice zonă a planetei, precum și ecosistemul în ansamblu, conform propriilor planuri și dorințe. În condițiile în care, până în prezent, această capacitate a fost, în general, folosită pentru a dăuna mediului și condițiilor de trai ale multor specii, a sosit timpul să recunoaștem că aceasta reprezintă mai degrabă o responsabilitate, pe care este necesar să ne-o asumăm.

TITLUL IV

MODIFICARE ARTICOLUL 135

Text curent:

(1) Economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență.

(2) Statul trebuie să asigure:

a) libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție;

b) protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară;

c) stimularea cercetării științifice și tehnologice naționale, a artei și protecția dreptului de autor;

d) exploatarea resurselor naturale, în concordanță cu interesul național;

e) refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, precum și menținerea echilibrului ecologic;

f) crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții;

g) aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanță cu obiectivele Uniunii Europene.

Text propus:

(1) Economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență.

(2) Statul trebuie să asigure:

a) libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție;

b) protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară;

c) stimularea cercetării științifice și tehnologice naționale, a artei și protecția dreptului de autor în fața tentativelor de exploatare comercială ilicită;

d) exploatarea resurselor naturale, în concordanță cu interesul național și în conformitate cu principiile sustenabilității;

e) menținerea echilibrului ecologic, refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, precum și menținerea condițiilor necesare supraviețuirii și dezvoltării faunei și florei indigene;

f) crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții;

g) aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanță cu obiectivele naționale și ale Uniunii Europene.

Motivație:

În prezent, menținerea modelului actual de protecție a dreptului de autor creează din ce în ce mai multe probleme, limitări și riscuri asupra unor drepturi și libertăți fundamentale, astfel încât este necesară reanalizarea acestor prevederi și, probabil, menținerea protecțiilor stricte doar în privința exploatării comerciale.

Starea în care a fost adus mediul înconjurător face necesară impunerea principiilor ecologiei și sustenabilității ca factori cheie în decizia de a demara sau continua exploatarea resurselor naturale. Din același motiv, este necesară o analiză atentă a impactului fiecărei acțiuni asupra celorlalte specii, nu doar asupra unui "mediu înconjurător" abstract definit.

Dezvoltarea regională trebuie să țină cont și de obiectivele naționale, nu doar de cele ale Uniunii Europene.

TITLUL V

MODIFICARE ARTICOLUL 142

Text curent:

(1) Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției.

(2) Curtea Constituțională se compune din nouă judecători, numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.

(3) Trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de Președintele României.

(4) Judecătorii Curții Constituționale aleg, prin vot secret, președintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.

(5) Curtea Constituțională se înnoiește cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în condițiile prevăzute de legea organică a Curții.

Text propus:

(1) Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției.

(2) Curtea Constituțională se compune din nouă judecători, numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.

(3) Trei judecători sunt numiți de Parlamentul României, trei de Președintele României și trei de Consiliul Superior al Magistraturii.

(4) Judecătorii Curții Constituționale aleg, prin vot secret, președintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.

(5) Curtea Constituțională se înnoiește cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în condițiile prevăzute de legea organică a Curții.

Motivație:

Includerea numirilor făcute de Consiliul Superior al Magistraturii ar reduce într-o oarecare măsură gradul de politizare a Curții Constituționale. În același timp, este ilogic ca Senatul sa-și păstreze dreptul separat de numire a judecătorilor Curții în contextul în care, după regionalizare, eventual sub altă denumire, doar va reprezenta regiunile și va avea puteri decizionale foarte reduse sau chiar complet inexistente.

TITLUL VII

MODIFICARE ARTICOLUL 150

Text curent:

(1) Revizuirea Constituției poate fi inițiată de Președintele României la propunerea Guvernului, de cel puțin o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor, precum și de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot.

(2) Cetățenii care inițiază revizuirea Constituției trebuie să provină din cel puțin jumătate din județele țării, iar în fiecare din aceste județe sau în municipiul București trebuie să fie înregistrate cel puțin 20.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative.

Text propus:

(1) Revizuirea Constituției poate fi inițiată de Președintele României, de cel puțin o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor, precum și de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot.

(2) Cetățenii care inițiază revizuirea Constituției trebuie să provină din cel puțin jumătate din județele țării, iar în fiecare din aceste județe sau în municipiul București trebuie să fie înregistrate cel puțin 10.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative.

Motivație:

În forma actuală, alineatul (1) practic transformă președintele într-un simplu notar din acest punct de vedere, ceea ce este o insultă la adresa funcției și bineînțeles o prevedere complet incompatibilă cu modelul de republică prezidențială propus de mine.

Reducerea numărului minim de semnături necesar pentru fiecare județ va flexibiliza colectarea acestora, această prevedere având potențialul de a crește gradul de implicare a cetățenilor și putând deveni chiar necesară în contextul regionalizării.

MODIFICARE ARTICOLUL 152

Text curent:

(1) Dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.

(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora.

(3) Constituția nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgență și nici în timp de război.

Text propus:

(1) Dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul independent al statului român, integritatea teritoriului, independența justiției și pluralismul politic nu pot forma obiectul revizuirii.

(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora.

(3) Orice modificări ale dispozițiilor prezentei Constituții ce privesc caracterul național, unitar sau indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ sau limba oficială pot fi incluse în forma finală a unui proiect de revizuire doar în urma validării lor, punct cu punct, printr-un referendum organizat în acest scop înainte ca proiectul de revizuire să fie supus votului final în Parlament.

(4) Constituția nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgență și nici în timp de război.

Motivație:

În forma actuală, alineatul (1) limitează accesul României la anumite opțiuni potențial benefice care ar putea apărea în contextul globalizării sau regionalizării, precum și la eventualele noi evoluții privind formele de guvernământ.